Astmul bronsic la copii

Niciun comentariu.

Astmul bronsic este o boala inflamatorie traheobronsica caracterizata printr-o ingustare recurenta a cailor respiratorii, reversibila spontan sau dupa tratament, ce se exprima clinic prin triada: respiratie suieratoare (wheezing), dificila (dispnee) si tuse.

Astmul bronsic este cea mai frecventa boala cronica a copiilor, avand o incidenta in crestere in Romania, la acest moment fiind (sub-)estimata la 4%. Boala debuteaza frecvent in perioada prescolara si este mai frecventa la baieti.


FACTORI FAVORIZANTI PENTRU ASTMUL BRONSIC

Factorii predispozanti reprezinta acele conditii care cresc riscul de aparitie a bolii la persoanele care le indeplinesc. Printre factorii predispozanti ai astmului se numara:

• Factori genetici. Un copil care are unul sau ambii parinti suferinzi de astm, rinita alergica sau eczema are risc mai mare de a dezvolta boala;
• Obezitatea;
• Sexul. Inainte de pubertate, astmul bronsic este mai frecvent la baieti, dar la maturitate raportul se inverseaza;
• Fumatul activ/ pasiv/ in timpul sarcinii afecteaza dezvoltarea plamanilor copiilor si predispune la astm, dar si la infectii respiratorii repetate;
• Alimentatia artificiala. Sugarii hraniti cu lapte de vaca, lapte praf sau lapte de soia sunt mai susceptibili la wheezing (respiratie suieratoare) decat cei care primesc lapte matern;
• Infectiile respiratorii frecvente in primul an de viata cresc cu 40% riscul de aparitie a astmului;
• Dieta dezechilibrata, bogata in alimente procesate si saraca in fibre vegetale (fructe, legume, cereale integrale) poate favoriza astmul si alergiile.

TABLOUL CLINIC AL ASTMULUI BRONSIC

Manifestarile astmului bronsic variaza in functie de stadiul bolii, cu anumite particularitati legate de varsta. Clasic, criza de astm bronsic se caracterizeaza prin:

• Respiratie suieratoare (wheezing) care traduce ingustarea bronhiilor. La unii copii wheezingul e singura manifestare a astmului;
• Respiratie dificila (dispnee), cu efort respirator mai mult sau mai putin important;
• Tuse - apare adesea noaptea, dimineata devreme, la trezire, sau in timpul orelor de sport. Este de obicei seaca, dar uneori la sfarsitul acceselor de tuse copilul poate elimina o cantitate mica de sputa alba, vascoasa, lipicioasa;
• Senzatie de apasare toracica.

Aceste manifestari au relevanta pentru diagnostic in situatia in care apar in contextul expunerii la factori de risc (posibil declansatori ai astmului) precum:

• alergeni domiciliari (praf de casa, mucegai, gandaci de bucatarie, parul animalelor de companie);
• alergeni de mediu (polen, fum de tigara, poluanti industriali, parfumuri, detergenti);
• infectia cu virus sincitial respirator (VSR) si cea cu virus paragripal - la copiii mici;
• infectii de tract respirator superior si pneumonii - la copiii mari si adulti;
• exercitiul fizic (mai ales in aer rece sau uscat);
• boala de reflux gastro-esofagian - posibil pe calea unei constrictii bronsice reflexe induse de prezenta acidului in esofag sau prin microaspiratii de acid;
• stres emotional (mersul la gradinita sau la scoala);
• medicamente (aspirina, ibuprofen);
• perioada nocturna – in jurul orei 4 dimineata;
• aditivi alimentari (sulfiti, tartrazina, salicilati, glutamat monosodic, benzoat), coloranti.

Astmul are caracter episodic evoluand in accese separate de perioade asimptomatice. Crizele de astm au durata variabila, de la cateva minute la cateva ore, dar exista si astm cu dispnee continua.

STABILIREA DIAGNOSTICULUI DE ASTM BRONSIC

In astm, diagnosticul se stabileste pe baza anamnezei si examenului clinic, completate de explorari functionale pulmonare:

• Spirometria - se poate realiza la copii incepand cu varsta de 6 ani. Testul confirma obstructia bronsica prin determinarea volumelor si fluxurilor pulmonare si demonstreaza reversibilitatea bronsica. Reversibilitatea este dovedita prin cresterea VEMS (volum expirator maxim in prima secunda) cu peste 12% dupa administrarea unui beta 2 agonist inhalator (ex: salbutamol - Ventolin).
• Peakflowmetria - cresterea PEF (flux expirator de varf) cu 20 % dupa administrarea de bronhodilatator sau o variatie diurna a PEF de peste 20% sugereaza diagnosticul de astm bronsic. Peakflowmetria se poate efectua la copiii cu varsta mai mare de 3 ani.

Alte investigatii adjuvante in stabilirea diagnosticului de astm bronsic:

• Dozarea Ig E serice totale, respectiv Ig E specifice pentru anumite alergene - dovedesc prezenta atopiei;
• Formula leucocitara poate evidentia eozinofilie, existand o corelatie intre hiperreactivitatea bronsica si gradul eozinofiliei. Prezenta eozinofiliei in secretie nazala si bronsica sustin diagnosticul, insa absenta nu exclude alergia daca a intervenit infectia respiratorie;
• Teste cutanate alergologice - sunt orientative si se efectueaza dupa varsta de 3 ani;
• Teste de provocare bronsica - nu se efectueaza in mod curent.

TRATAMENTUL ASTMULUI BRONSIC

Tratamentul crizei de astm bronsic la domiciliu consta in administrarea de beta 2 agonisti inhalatori cu actiune rapida (ex: Ventolin) la care se pot asocia, la nevoie, antiinflamatoare steroidiene administrate oral (ex: Prednison).

Tratamentul astmului in spital se realizeaza conform protocolului, in functie de gravitatea crizei de astm, si presupune adesea administarea unor medicamente pe cale intravenoasa.

Tratamentul de fond al astmului bronsic are drept scop prevenirea simptomelor si crizele de astm.


PREVENIREA CRIZELOR DE ASTM

Preventia poate fi realizata prin evitarea eventualelor situatii sau factori declansatori precum:

• Fumatul pasiv - este deosebit de nociv pentru copilul astmatic. Nu fumati in casa, nici in masina si evitati pe cat posibil locurile publice in care se fumeaza!
• Animalele de companie. Daca se demonstreaza sensibilitatea copilului la puful sau parul de animale, nu permiteti animalelor sa intre in casa sau macar restrictionati accesul acestora in dormitor!
• Praful de casa - este un factor declansator frecvent al crizelor astmatice. Indepartati din camera copilului obiecte care retin praful precum jucarii de plus, draperii groase, covoare pufoase! Aspirati frecvent si spalati lenjeria de pat saptamanal, la temperatura crescuta!
• Exercitiul fizic - se poate realiza cu moderatie, sub tratament medicamentos administrat inaintea inceperii orei de sport.
• Polenul - impune evitarea iesirilor in aer liber la primele ore ale diminetii primavara si la inceputul verii.
• Aerul rece - impune evitarea iesirii din casa cand vremea este foarte rece.
• Raceala si gripa sunt infectii ale cailor respiratorii care pot declansa simptomele de astm.
• Stresul invita crizele de astm. Nu e intamplator ca cel mic face o criza atunci cand este poftit la tabla sau cand urmeaza sa recite poezia la serbare, ci este consecinta emotiilor.
• Refluxul gastro-esofagian poate cauza crize de astm mai ales la copiii mici.

Ultima actualizare:2.01.2015