Combinarea alimentelor la masa copilului

Niciun comentariu.

Pana la varsta de 6 luni bebelusii primesc substantele nutritive necesare din laptele de san sau din formulele de lapte cu care sunt alimentati. Dupa aceasta varsta, mamele sunt nevoite sa apeleze la creativitate pentru a alcatui meniuri diverse, din alimente corect combinate, care sa satisfaca nevoile  micutilor. Incepand cu varsta de 1 an insa, lucrurile se simplifica, copiii putand manca aprope la fel ca restul membrilor familiei.

Meniuri sanatoase si echilbrate pot fi obtinute daca impartim alimentele in 5 grupe, dupa care le combinam in diferite proportii. Cele 5 grupe sunt:


Paine, cereale, cartofi

Acest grup include toate tipurile de paine, paste, orez, cartofi, cartofi dulci, cereale pentru micul dejun sau orice alte alimente obtinute din cereale sau din faina acestora cum ar fi porumbul, ovazul, secara, meiul. Acestea ofera baza de carbohidrati complecsi care dau copilului energie, asadar fiecare masa trebuie sa contina alimente din aceasta grupa. In plus, ele ar trebui sa se regaseasca si in gustarile copilului.
La masa, o treime din mancarea de pe farfuria micutului trebuie sa fie acupata de alimente din aceasta grupa.


Fructe si legume

Acest grup include vegetate proaspete, congelate, uscate sau consevate. Cu toate ca acestea contin si carbohidrati, fructele si legumele reprezinta principla sursa de antioxidanti, vitamine si minerale de care micutii in crestere au mare nevoie. Legumele nu trebuie sa lipseasca de la nicio masa. In plus, ca si fructele, ele pot fi oferite si ca gustari, intre mese.

Fibrele continute au un rol deosebit de important in mentinerea unei digestii bune, de aceea fresh-urile si sucurile de legume - din care s-a eliminat fibra si care sunt foarte concentrate - nu sunt foarte valoroase, dar pot fi oferite intr-o singura portie pe zi.


Laptele si produsele lactate

Acest grup include laptele, banzeturile si iaurtul - produse bogate in calciu, proteine, vitamine si minerale.
Untul si smantana se vor gasi in cel de-al cincilea grup, alaturi de alimentele grase.
Copiii mai mari de 1 an au nevoie de 3 portii de lactate pe zi, insa marimea portiilor creste odata cu varsta si apetitul micutului. Astfel, pentru un copil cu varsta cuprinsa intre 1 si 3 ani, un pahar de lapte de 125 ml este suficient. Copiii mai mari au nevoie de 150-250 ml.

Evitati lactatele degresate pentru copiii mai mici de 2 ani, oferit-le in schimb lapte integral, iaurt, kefir si branzica proaspata. Daca doriti sa evitati excesul de grasimi, puteti trece la lapte semidegresat dupa varsta de 2 ani si lapte 0,1 % grasime dupa varsta de 5 ani.

Copilul vegetarian. Vegetarienii exclud din alimentatie orice aliment de origine animala, adica lapte si alte produse lactate, oua, carne si peste. Personal, nu recomand vegetarianismul la copii deoarece sanatatea si dezvoltarea normala a micutului sunt supuse riscului din cauza cantitatii insuficiente de proteine, calciu, fier, zinc si vitamina B12. Daca totusi insistati sa adoptati alimentatia strict vegetariana pentru copil, consultati un dietetician pentru recomandarea unor meniuri echilibrate si, eventual, suplimente adecvate.


Carne, peste, oua, nuci si leguminoase

Alimentele cuprinse in acest grup  furnizeaza copiilor necesarul de proteine, fier, zinc si alte minerale si vitamine.

Leguminoasele includ mazarea, fasolea si lintea. Pentru micutii vegetarieni includerea acestora in meniul zilnic este deosebit de important. Doua portii pe zi sunt absolut necesare si suficiente.

Copiii care mananca carne si peste au nevoie de 2 portii zilnic. Aceste portii ar trebui combinate cu alimente din grupul care contine paine, cereale si cartofi.

Fierul continut de produsele vegetale (chia, susan, spanac, curmale, patrunjel), se absoarbe mult mai greu decat fierul existent in carne si peste, de aceea ar trebui servite cu o sursa buna de vitamina C, pentru a grabi absorbtia.


Alimente bogate in zahar si grasimi

Persoanele tinere si active au nevoie de aceste alimente deoarece le asigura caloriile necesare. Cu toate acestea, se recomanda numai in cantitati mici, deoarece grasimile asigura un numar foarte mare de calorii, in detrimentul nutrientilor si, in timp, poate surveni obezitatea.

Exista mai multe tipuri de grasimi, unele mult mai sanatoase decat altele. Limitati pe cat posibil grasimile saturate si trans (acizi grasi nesaturati) din alimentatia micutului.

Grasimea aflata in carne, unt, smantana, lapte integral, uleiuri de cocos si palmier este grasime saturata. Cantitati mari din aceste grasimi sunt prezente si in dulciurile din comert precum foietaje, biscuiti si prajituri.

Grasimile trans se formeaza in timpul prelucrarii alimentelor si se gasesc in special in margarina si toate produsele care o contin. Grasimile mononesaturate si polinesaturate se gasesc in uleiurile vegetale, nuci si seminte.

Zaharul, dulciurile, sucurile dulci, biscuitii, prajiturile si inghetata se incadreaza, de asemenea, in acest grup. In cantitati mici, pot fi consumate alaturi de alimente din celelalte grupuri, dar nu in locul acestora.

Ultima actualizare:13.09.2015