Dr. Francu Nicoleta

Dopul de ceara

00:00


Dopul de ceara se formeaza atunci cand cerumenul (ceara urechii) se acumuleaza in canalul auditiv extern si devine prea dur pentru a fi eliminat natural.

Ceara este secretata de glandele sebacee si ceruminoase si are rol protectiv prevenind acumularea mizeriei si inmultirea locala a bacteriilor. De obicei, cerumenul se usuca si se elimina natural, insa uneori acesta se acumuleaza din pricina unui canal auditiv ingust, a secretiei crescute de ceara sau chiar prin impingerea cerumenului in profunzime in timpul actului de curatare a urechii cu betisoarele speciale.


CUM RECUNOASTEM PREZENTA DOPULUI DE CEARA ?

Uneori simptomele acumularii de ceara sunt similare infectiei urechii (otita)Astfel, sugarul este adesea mai agitat, iritabil, poate tusi si duce frecvent mana la ureche.

Copilul mai marisor poate acuza durere auriculara de intensitate mica sau medie, senzatie de ureche infundata si diminuarea auzului.


CE ESTE DE FACUT ?

Daca suspectati formarea unui dop de ceara, cel mai bine este sa va adresati medicului. Incercarea de a inlatura ceara acasa, cu ajutorul betisoarelor, poate avea drept rezultat impingerea mai profunda a dopului format sau, mai rau, lezarea conductului auditiv si chiar perforarea timpanului.

Pe baza examenului clinic si cu ajutorul otoscopului - instrument special care lumineaza si permite vizializarea canalului auditiv extern si a timpanului - medicul va stabili daca este vorba despre un dop de ceara sau de o infectie a urechii.

In cazul decelarii unui dop, medicul va extrage cerumenul prin aspiratie ori spalaturi auriculare, sau va prescrie solutii speciale care fragmenteaza si inmoaie ceara astfel incat aceasta sa se elimine cu usurinta, in mod natural. Unul dintre cele mai folosite preparate in acest sens este sprayul auricular Acustivum care poate fi folosit atat la copiii mari, cat si in cazul sugarilor incepand cu varsta de 6 luni. Astfel, pentru dizolvarea dopurilor de ceara se recomanda cate o pulverizare intraauriculara de 3-5 ori pe zi, iar pentru igiena urechii 1-2 pufuri pe saptamana. 

Daca optati pentru curatarea urechilor cu ajutorul betisoarelor, va recomand sa le alegeti pe cele cu opritor special destinate bebelusilor si copiilor.

Ultima actualizare:17.12.2014

Mai mult ...

De ce ma vaccinez si sustin vaccinarea?

00:00


Orice mamica stie ca e mult mai usor sa previi o boala decat sa o tratezi, iar una dintre cele mai bune metode de a-i proteja pe micuti este vaccinarea.

Multi parinti sunt ingrijorati de posibilele efecte adverse ale imunizarii prin vaccin, insa trebuie sa stiti ca riscurile sunt minime in comparatie cu riscurile bolilor pe care le previn.

Vaccinarea a salvat miliarde de vieti peste tot pe glob, este o metoda simpla si eficienta de protectie impotriva unor boli grave si contribuie la mentinerea sanatatii copiilor nostri, motive pentru care sustin si incurajez vaccinarea.


CUM ACTIONEAZA VACCINURILE ?

In principiu, vaccinurile contin doze mici de germeni modificati sau inactivati in laboratoare speciale.
Astfel, germenii modificati din vaccin nu cauzeaza boala, ci doar creeaza imunitate fata de respectivul agent infectios.
Daca micutul vine in contact cu boala impotriva careia a fost vaccinat, microorganismul responsabil este rapid distrus de sistemul imunitar pregatit prin vaccinare sa lupte impotriva sa.

In cazul vaccinurilor administrate in primul an de viata, este adesea necesara administrarea mai multor doze vaccinale pentru obtinerea unei protectii de durata.

In general, vaccinurile se adreseaza unei anumite afectiuni, dar exista si combinatii vaccinale care protejeaza impotriva a doua sau mai multe boli, asa cum este, de exemplu, vaccinul DTaP care protejeaza deopotriva impotriva difteriei, tetanosului si tusei convulsive.
Nu va temeti de vaccinurile combinate! Acestea nu sunt periculoase si au avantajul de a reduce numarul de injectii care trebuie administrate copiilor.


UMBLA VORBA PRIN TARG ...

De cativa ani incoace, mitul ca timerosalul continut de vaccinurile administrate bebelusilor ar putea avea efecte negative asupra acestora, a facut ca numerosi parinti sa se indoiasca de siguranta si necesitatea vaccinurilor.
Adevarul este ca timerosalul este un aditiv folosit drept conservant in vaccinuri inca din anul 1930. Astazi, doar unele vaccinuri il contin si doar in cantitati foarte mici.
Sfatul meu este sa nu va ingrijorati deoarece nici macar unul dintre studiile realizate pana in prezent nu a reusit sa evidentieze efecte negative ale timerosalului din vaccinuri asupra dezvoltarii fizice si intelectuale a copiilor.


VACCINURILE SI AUTISMUL

O alta temere a parintilor este ca unele vaccinuri, indeosebi vaccinul ROR, provoaca autism.
Desi cauzele autismului nu sunt pe deplin cunoscute, studiile au demonstrat si in acest caz ca este vorba despre un simplu mit.


IN CONCLUZIE...

Nu va lasati influentati de legende si nu supuneti copilasul la riscuri inutile! Vaccinurile pot fi salvatoare de vieti.

Ultima actualizare: 16.12.2014

Mai mult ...

Cum masuram temperatura bebelusului

17:46


Cand vine vorba de masurarea temperaturii, cele mai frecvente intrebari ale tinerelor mamici sunt:
Care este cel mai bun termometru pentru copii – cel cu mercur, cel digital sau cel tip suzeta ?
La bebelusi temperatura se masoara altfel decat la copiii mai mari ?
In ce conditii trebuie sa contactez pediatrul ?

Iata ce trebuie sa stiti:


ALEGEREA TERMOMETRULUI POTRIVIT

Termometrul din sticla cu mercur este unul dintre primele instrumente medicale intrebuintate in cabinete insa, in prezent, acesta este din ce in ce mai rar folosit. Utilizarea sa este chiar interzisa in multe tari deoarece, odata spart mercurul se evapora rapid iar prin inhalare poate afecta grav sistemul nervos al copilului.

Termometrele digitale prezinta senzori electrici pentru masurarea temperaturii si pot fi folosite pentru masurarea temperaturii orale, axilare si rectale. In prezent sunt cele mai utilizate atat in unitatile spitalicesti cat si de catre mamici, la domiciliu.

Termometrele timpanice sunt special concepute pentru masurarea temperaturii din interiorul urechii.

Pe piata veti mai gasi termometre tip suzeta si termometre pentru artera temporala. Cele din urma folosesc un scaner infrarosu prin care masoara temperatura arterei temporale (la nivelul fruntii).

Daca inca nu v-ati hotarat pentru care termometru sa optati, sfatul meu este sa achizitionati un termometru digital simplu. Daca intentionati sa folositi termometrul pentru masurarea rectala a temperaturii, cumparati un al doilea termometru pentru masurarea temperaturii orale si inscriptionati pe fiecare dintre ele modalitatea de utilizare. Nu folositi acelasi termometru pentru ambele situatii !


CUM MASURAM CORECT TEMPERATURA COPIILOR ?

In cazul copiilor cu varsta mai mica de 3 ani, temperatura se masoara cu termometrul digital, prin metoda rectala.

Termometrul auricular poate fi si el folosit la aceasta grupa de varsta, insa rezultatele pot fi eronate in cazul existentei dopurilor de ceara sau a unor defecte ale conductului auditiv extern. In plus, in cazul  infectiilor urechii externe, masurarea auriculara a temperaturii nu este indicata.

Masurarea axilara (sub brat) poate da rezulatate precise la copiii mai mari de 3 ani, care inteleg si accepta metoda.

In prezent, masurarea temperaturii cu dispozitivul tip suzeta este considerata cea mai imprecisa metoda. Inca nu s-a stabilit acuratetea cu care termometrul pentru artera temporala reda rezultatele.

Dupa fiecare utilizare a termometrului, spalati-i varful cu spirt sau apa si sapun.


TINEM CONT DE VARSTA !

De obicei, pana la varsta de 3 luni, se masoara temperatura rectala cu ajutorul termometrului digital. Pentru aceasta, porniti termometrul si lubrifiati varful cu un unguent. Intindeti copilul pe spate, ridicati-i coapsele de pe planul patului si introduceti atent termometrul lubrifiat aproximativ 1,5 cm in rect. Mentineti-l in aceasta pozitie timp de 30 de secunde sau pana la semnalul sonor al dispozitivului. Scoateti termometrul si cititi valoarea. Daca temperatura indicata este mai mare de 38ºC mergeti la pediatru.

Intre 3 luni si 4 ani puteti masura in continuare temperatura rectala sau puteti apela la termometrul auricular (atunci cand canalul urechii este suficient de larg, nu exista dopuri de ceara sau infectii ale urechii externe).

De regula, incepand cu varsta de 3 ani, se masoara temperatura la nivel axilar. Pentru aceasta, porniti termometrul digital si plasati-l sub bratul copilului. Aveti grija ca acesta sa fie in contact cu pielea si nu cu hainele. Mentineti termometrul nemiscat timp de 1 minut sau pana la semnalul sonor. Scoateti si cititi valoarea. Daca temperatura inregistrata este mai mare de 37,5ºC contactati medicul.

Dupa varsta de 4 ani copilul poate fi invatat sa mentina termometrul sub limba. Porniti instrumentul si plasati varful acestuia sub limba copilului. Termometrul va fi mentinut in loc prin presiunea buzelor. Indepartati termometrul dupa semnalul sonor si cititi valoarea. Temperatura orala nu trebuie masurata mai devreme de 15 minute dupa consumul de lichide sau alimente.
Ultima actializare: 16.12.2014


Mai mult ...

Alergia la polen

00:00


CRINI, ZAMBILE, MAGNOLII ...

Este un lucru obisnuit sa se considere florile drept surse sigure de alergie, insa este mai putin cunoscut faptul ca iarba, copacii si plantele de camp sunt in egala masura alergizante.
Polenul este vinovat de 50% din totalul alergiilor si este responsabil de manifestarile rinitei si conjunctivitei alergice sezoniere.


CALENDARUL ALERGIILOR

Alergiile la polenuri sunt frecvente primavara, vara si toamna devreme, in timp ce iarna predomina alergiile cauzate de acarieni si mucegaiuri.
Iata care sunt cei mai comuni alergeni ai fiecarei luni:

Ianuarie
  • acarieni si mucegaiuri

Februarie
  • arin, alun, acarieni si mucegaiuri

Martie
  • arin, alun, ulm, plop, salcie, acarieni si mucegaiuri

Aprilie
  • arin, alun, ulm, plop, salcie, mesteacan, stejar, frasin si liliac

Mai
  • plop, salcie, mesteacan, stejar, frasin, liliac, platan, papadie, fag si pin

Iunie
  • papadie, rapita, soc, ovaz, secara, grau, iarba, orz, tei

Iulie
  • papadie, rapita, ovaz, secara, grau, iarba, orz, porumb

August, Septembrie
  • rapita, iarba, porumb, buruieni, acarieni si mucegairi

Octombrie, Noiembrie, Decembrie
  • acarieni si mucegaiuri.


TRATAMENTUL ALERGIEI LA POLEN

Masuri generale:
  • In timpul inflorii florilor in cauza, nu organizati plimbari in parc, gradini botanice sau paduri.
  • Evitati plimbarile in aer liber dimineata, cand cantitatea de polen din aer atinge concentratia maxima, dar si in zilele calduroase, cu vant.
  • Purtati ochelari de soare pentru limitarea contactului alergenului cu ochii.
  • Nu folositi produse cosmetice pe baza de plante.
  • Nu consumati alimente care contin polen.
  • Spalati-va des fata si parul.

Tratament medicamentos consta in una sau mai multe din urmatoarele:
  • Instilatii oculare/ nazale cu solutii antihistaminice pentru reducerea mancarimii si inflamatiei mucoaselor (Allergodil picaturi oftalmice, Allergodil spray nazal, Vibrocil picaturi nazale).
  • Picaturi pe baza de corticosteroizi (Budesonid, Fluticason propionat) – scad inflamatia locala. La copii se administreaza o data pe zi, dimineata.
  • Antialergice pe cale orala (Aerius, Peritol, Claritine);
  • Imunoterapie – rezervata cazurilor care nu pot fi controlate medicamentos.
Ultima actualizare: 17.12.2014

Mai mult ...

Conjunctivita alergica (Ochiul rosu)

00:00


Conjunctivita alergica este o inflamatie acuta a conjunctivei oculare (membrana cu rol de protectie care acopera fata anterioara albului ochiului si fetele posterioare ale ambelor pleoape) produsa de alergeni din aer.
Aproximativ 70% dintre persoanele care sufera de conjunctivita alergica prezinta, in paralel, patologii precum rinita alergica, astm bronsic sau dermatita atopica.


CAUZELE CONJUNCTIVITEI ALERGICE


Conjunctivita sezoniera este cauzata de polenuri.
Alergia la polen incepe sa se manifeste, in general, din copilarie sau in timpul adolescentei si apare in special primavara, cand alergenul predominant este polenul copacilor, si vara cand predomina polenul de iarba.
Exista aproximativ 40 de specii de polen care declanseaza alegii respiratorii.

Conjunctivita perena se manifesta de-a lungul intregului an si este cauzata de alergeni precum:
Praful de casa. Principalul component alergizant al prafului este reprezentat de acarieni.
Inruditi cu paianjenii, acarienii sunt organisme microscopice care se dezvolta excesiv in conditii de caldura si umezeala, se hranesc cu celule descuamate ale pielii noastre si formeaza adevarate colonii in fibrele textile precum asternuturi de pat, covoare, mobile tapitate, jucarii de plus, tesaturi.
Sporii de mucegai pot cauza manifestari severe, chiar soc anafilactic.
Mucegaiurile se dezvolta bine in spatiile cu umezeala si temperaturi ridicate, de aceea se gasesc frecvent in bai, subsoluri, tapiterii si saltele vechi, pe langa plantele de apartament, in aparatul de aer conditionat, carti si orice alt obiect care retine umezeala.
Blana animalelor (caini, pisici, rozatoare mici) si penele pasarilor (papagali, gaini s.a.).
De fapt, nu parul animalelor provoaca alergii, ci o proteina aflata in saliva, urina si matreata animalelor.


SIMPTOMELE CONJUNCTIVITEI 

Pacientii suferinzi de conjunctivita alergica acuza frecvent:
  • inrosirea conjunctivei (ochi rosu)
  • senzatia de mancarime oculara sau arsura locala. Ochiul rosu neinsotit de mancarime nu are drept cauza alergia.
  • senzatie de "corp strain" intraocular
  • lacrimare
  • fotofobie (intoleranta la lumina)


TRATAMENTUL CONJUNCTIVITEI ALERGICE

Tratementul nemedicamentos consta in eliminarea alergenilor.

Pentru reducerea contactului copilului cu acarienii prafului de casa se recomanda:
  • Schimbarea saptamanala a lenjeriei de pat si spalarea la temperaturi ridicate, urmata de uscarea in uscator fierbinte sau la soare.
  • Renuntarea la covoare, draperii groase si tapiterii in dormitor.
  • Inlocuirea covoarelor cu parchet.
  • Inlocuirea mobilierului tapitat cu vinilin, piele sau mobilier din lemn simplu.
  • Stergerea prafului la fiecare 2 zile.
  • Utilizarea aspiratoarelor cu filtru.
  • Renuntarea la decoratiunile care retin praful precum animale de plus, cosuri cu flori uscate s.a..

Pentru limitarea contactului cu polenurile se recomanda:
  • In perioada inflorii plantelor, limitati pe cat posibil plimbarile in parcuri, livezi sau paduri.
  • In perioada mai-iunie, evitati plimbarile in cursul diminetii si seara, pe timp uscat si cald cand concentratia de polen e foarte ridicata.
  • In timpul plimbarilor, purtati ochelari de soare pentru limitarea cantitatii alergenului care vine in contact cu ochii.
  • Spalarea frecventa a fetei si parului.
  • Evitarea consumului de miere, faguri si ceaiuri din flori.

Pentru limitarea contactului cu mucegaiuri se recomanda:
  • Utilizarea dezumidificatoarelor
  • Instalarea unui sistem suplimentar de ventilare a baii
  • Inlocuirea tapetului cu var si vopsea anti-mucegai cu Teflon (Savana, vopsea pentru baie si bucatarie®)
  • Pastrarea unui mediu uscat in jurul plantelor de apartament.
  • Evitarea lucrarilor/joaca in gradina primavara si toamana. Iarba si frunzele cazute sunt sursa de mucegai in aer.

Evitarea contactului cu alimalele cu blana/pasari prin:
  • Indepartarea animalului incriminat din casa sau macar din dormitor.
    Alergenii proveniti de la pisica pot persista in casa timp de 6 luni.
  • Curatenie umeda minutioasa.
  • In cazul pastrarii animalului, recomand spalarea frecventa a acestuia si perierea regulata.
  • Nu achizitionati haine din blanuri naturale.

Tratamentul medicamentos se stabileste in functie de severitatea simptomelor, durata acestora si gradul in care acestea afecteaza calitatea vietii pacientului.

De obicei, se prescriu:
  • Preparate antihistaminice de 3 ori pe zi, timp de 4-7 zile (Allergodil picaturi oftalmice®).
  • Decongestionante locale (Cromorom picaturi oftalmice®)
  • Instilatii cu solutii oculare pe baza de corticoizi de 3 ori pe zi, timp de 4-7 zile alternativ cu cele antialergice (Flumetol picaturi oftalmice®) - in cazurile grave.
  • Antialergice orale (Aerius®).
Colirurile cu antibiotice nu se vor administra niciodata in conjunctivitele alergice deoarece acestea agraveaza simptomatologia.

Ultima actualizare: 17.12.2014


Mai mult ...

Alergia alimentara

00:00


Alergia alimentara este o reactie a sistemului imunitar la o componenta a alimentelor, frecvent o proteina.

Se estimeaza ca in Europa mai mult de 17 milioane de persoane sufera de alergii alimentare, acestea fiind mai frecvente la copii decat la adulti.



Unul din patru copii de varsta scolara sufera de alergie.


ALIMENTE CU BUCLUC

Cea mai mare parte a reactiilor alergice sunt date de alimente precum:

Laptele de vaca
Contine nu mai putin de 5 alergeni, iar 2 dintre acestia, cazeina si beta-lactoglobulina, persista in lapte dupa fierbere producand adesea reactii alergice la sugari. Ceilalti alergeni devin periculosi doar in cazul consumului de lapte crud.
Cu varsta, laptele devine mai bine tolerat si majoritatea copiilor nu mai fac alergii la lapte dupa varsta de 3 ani.

Ouale
Sursa nu are importanta, ouale de gaina, rata, gasca si prepelita sunt deopotriva alergizante. In special albusul are componente alergenice, insa si galbenusul le contine in cantitati mai mici.
Sensibilitatea la proteinele din ou este in general crescuta, astfel incat chiar si numai urmele de ou din alimente pot declansa manifestari severe.
Frecvent, persoanele alergice la proteinele din ou sunt alergice si la fulgi sau pene de pasare.

Hamsii, icre de peste, peste afumat si sarat
Alergenii pestelui provin din tesutul muscular si se pot regasi inclusiv in vaporii formati in procesul de fierbere si in miros.

Crustaceele
Alergia la crustacee nu este foarte frecventa, insa, atunci cand apare poate fi foarte severa.
Crevetii sunt cei mai alergizanti putand produce urticarie de contact, crize astmatice si chiar soc anafilactic.

Legumele si fructele
Sunt mai alergizante daca sunt consumate in stare cruda.
Legumele cel mai frecvent incriminate sunt: avocado, fasolea, conopida, vinete, castraveti, masline, broccoli, spanacul, ciupercile si rosiile, iar dintre fructe: curmalele, grapefruitul, mandarinele, portocalele, fructul pasiunii, ananasul, zmeura, capsunile, mandarinele, strugurii, prunele proaspete sau uscate si stafidele.

Carnea
Carnea de porc este cea mai alergizanta, iar alergenii continuti rezista la fierbere si prajire.
Majoritatea manifestarilor alergice sunt declansate de mezeluri si afumaturi.

Arahidele si untul de arahide
Pot declansa reactii severe, chiar soc anafilactic.

Glutenul
Proteina elastica din grau, secara si orz, continuta in produsele de panificatie precum biscuiti, paste, prajituri s.a., este un alergen destul de puternic.

Branzeturi, lactate
Cauza manifestarilor alergice in cazul consumului de branza este reprezentata de utilizarea unor fungi in cursul procesului de productie.

Ciocolata
Consumata abuziv, ciocolata este responsabila de provocarea sau intretinera urticariei si altor manifestari alergice.

Nuci, migdale, alune, fistic
Sunt puternic alergenice si pot duce la soc anafilactic.


CITITI ETICHETELE !

Colorantii, conservantii si aromele artificiale, intr-un cuvant aditivii alimentari, au potential alergenic. Cercetati etichetele produselor si evitati-le pe cele periculoase!

Aditivi alimentari frecvent incriminati:

Coloranti alimentari: E 102 (tartrazin), E 110 (galben-portocaliu), E 127 (eritrozin), E 122 (azorubin), E 124 (rosu ponceau), E151 (negru de briliant BN).

Conservanti: E 210 (acid benzoic), E 211-219 (benzoati), E 220-227 (sulfiti, sulfati si derivatii lor), E 249-252 (nitriti).

Aditivi gustativi: E 621-625 (glutamati).

Aromatizatori: B 550-553 (glutamati).


CARE SUNT SIMPTOMELE ALERGIEI ALIMENTARE ?

Simptomele alergiei pot varia mult de la o persoana la alta. Ele pot varia chiar si la acelasi individ, de la o expunere la alta la acelasi alergen.

In maxim 2 ore de la ingerarea alimentului incriminat, apar manifestarile alergiei:
  • Eruptii cutanate
  • Mancarimi ale pielii
  • Umflarea fetei, buzelor sau pleoapelor
  • Respiratie dificila, suieratoare
  • Paloare
  • Crampe abdominale
  • Greturi, varsaturi
  • Diaree


Unele persoane pot dezvolta reactii foarte severe - soc anafilactic - cu:
  • Ingustarea cailor aeriene (respiratie foarte dificila)
  • Scaderea dramatica a tensiunii arteriale
  • Ameteli
  • Pierderea constientei
  • Stop cardio-respirator.


ALERGIE SAU INTOLERANTA ?

Majoritatea persoanelor care au o sensibilitate crescuta la un aliment au, de fapt, intoleranta alimentara.
Intoleranta este o reactie mult mai frecventa si mai putin grava, si apare cand sistemul digestiv nu poate prelucra un anumit aliment. In cazul intolerantei, se pot consuma cantitati mici din alimentul cu pricina fara sa apara neplaceri, insa, cand vine vorba de alergie, cea mai mica farama din alimentul incriminat poate declansa reactia alergica. Din acest motiv, pe etichetele unor alimente veti gasi scris : "Poate contine urme de...", acestea fiind alimente cu potential alergen mare.


PUTEM TRATA ALERGIA ?

O buna solutie pentru evitarea alergiei este eliminarea alimentelor care o provoaca din dieta.
Daca totusi s-a intamplat sa mancati ceea ce nu trebuia, medicul va trata manifestarile aparute apeland, dupa caz, la antihistaminice orale, antiinflamatorii steroidiene si chiar la bronhodilatatoare in cazuri grave.
Pentru calmarea pielii uscate si iritate, pediatrul va poate prescrie lotiuni calmante.


CE PUTETI FACE ACASA ?

Daca bebelusului ii apar iritatii pe piele, spalati-l cu apa calduta si sapun cu pH neutru, apoi ungeti zonele rosii cu lotiuni pentru calmarea pielii.
Evitati sa imbracati copilasul cu haine aspre sau din lana care ii pot irita pielea.
Pentru calmarea mancarimilor si a iritatiilor, aplicati comprese umede si calde pe zona unde pielea este afectata.


SFATURI PENTRU MAME SI VIITOARE MAMICI

Daca vrei sa limitezi cat mai mult riscul ca micutul tau sa dezvolte alergii, tine seama de urmatoarele indicatii:


  • Daca esti alergica la vreun aliment, nu-l consuma sub nicio forma in perioada sarcinii sau alptarii.
  • Alapteaza bebelusul la san minim 6 luni.
  • Trateaza eficient si la timp infectiile virale ale copilului.
  • Introdu alimentele solide in alimentatia sugarului dupa varsta de 4-6 luni, initial gatite, apoi crude.
  • Nu alimenta micutul cu lapte de vaca inaintea varstei de 1 an.
  • Daca sugarul este alergic la proteinele laptelui de vaca iar alimentatia naturala (la san) nu este posibila, alimenteaza-l cu formule de lapte cu proteine partial hidrolizate (formule HA) sau total hidrolizate (Alfare).
  • Daca alaptezi, nu consuma lactate in exces. Proteinele din lapte, care sunt cauza alergiilor, trec in laptele matern si ajung astfel la sugar.
Ultima actualizare:17.12.2014

Mai mult ...

Rinita alergica - Cauze, simptome & tratament

00:00


Rinita alergica este o afectiune cauzata de expunerea la polenuri sau alti alergeni si este considerata a fi cea mai frecventa manifestare de alergie.

Rinita alergica poate fi 
sezoniera, caz in care este denumita si febra fanului, sau perena (de lunga durata). 

Aproape jumatate dintre pacientii cu rinita prezinta si simptome de conjunctivita alergica (iritatie a ochilor). De asemenea, multi pacienti cu rinita sufera si de astm bronsic.


CARE SUNT CAUZELE RINITEI ALERGICE ?

  • Polenul – 50% din totalul cazurilor de alergii. Alergia la polen incepe sa se manifeste, in general, in copilarie sau in timpul adolescentei si apare in special primavara, cand alergenul predominant este polenul copacilor sau vara cand predomina polenul de iarba. 
  • Praful de casa – principalul component alergizant al prafului este reprezentat de acarieni. Inruditi cu paianjenii, acarienii sunt organisme microscopice care se dezvolta in conditii de caldura si umezeala. Se hranesc cu celule descuamate ale pielii noastre si formeaza adevarate colonii in fibrele textile: asternuturi de pat, covoare, mobile tapitate, jucarii de plus si tesaturi. 
  • Sporii de mucegai – pot cauza manifestari severe, chiar soc anafilactic. Mucegaiurile se dezvolta bine in spatiile cu umezeala si temperaturi ridicate, de aceea se gasesc frecvent in bai, subsoluri, tapiterii si saltele vechi, pe langa plantele de apartament, in aparatul de aer conditionat, carti si orice alt obiect care retine umezeala.
  • Blana animalelor (caini, pisici, rozatoare mici) si penele pasarilor (papagali, gaini s.a.)De fapt, nu parul animalelor provoaca alergii, ci o proteina aflata in saliva, urina si matreata acestora.
  • Gandacii de bucatarie – sunt foarte alergeni.
  • Alimente. Bolnavii alergici la polen prezinta adesea si alergii alimentare (in special copiii). 90% din alergiile alimentare sunt cauzate de urmatoarele alimente: lapte de vaca, oua (albusul de ou), alune, grau (gluten), soia, peste, crustacee, miere (contine polen).


CUM SE MANIFESTA RINITA ALERGICA ?

Rinita alergica se declanseaza atunci cand substantele alergene vin in contact cu nasul si sinusurile paranazale si consta frecvent intr-o serie de manifestari precum:
  • Stranut - frecvent in salve
  • Scurgeri nazale apoase
  • Nas infundat
  • Mancarime la nivelul nasului
  • Diminuarea simtului mirosului

Atunci cand rinita asociaza conjunctivita alergica, manifestarile includ:
  • Inrosirea ochilor
  • Lacrimare
  • Intepaturi si mancarimi oculare.

In rinita intermitenta, aceste manifestari apar sezonier, iar in cazul cei perene sunt aperiodice. Intr-un numar limitat de cazuri, persistenta manifestarilor poate conduce la:
  • Tulburari de somn
  • Oboseala pe timpul zilei
  • Afectarea performantelor scolare

Rinita alergica se poate asocia cu alte afectiuni precum sinuzita si otita medie. De asemenea, este important de stiut ca polipii nazali, aspiratia de corp strain si tumorile nazale pot avea manifestari similare rinitei.


STABILIREA DIAGNOSTICULUI DE RINITA ALERGICA

Investigatii de laborator - eozinofilia si nivele crescute ale Ig E totale/ specifice sustin diagnosticul;


Endoscopia nazala - evidentiaza aspectul mucoasei nazale, existenta polipilor si a secretiilor nazale;


Teste de provocare nazale, oculare sau cutanate la diferiti alergeni - se realizeaza in colaborare cu medicul specialist alergolog.


TRATAMENTUL RINITEI ALERGICE

Tratamentul nemedicamentos consta in eliminarea alergenilor.

Pentru reducerea contactului copilului cu acarienii prafului de casa:
  • Schimbarea saptamanala a lenjeriei de pat si spalarea la temperaturi ridicate, urmata de uscarea in uscator fierbinte sau la soare.
  • Renuntarea la covoare, draperii groase si tapiterii in dormitor.
  • Inlocuirea covoarelor cu parchet. 
  • Inlocuirea mobilierului tapitat cu vinilin, piele sau mobilier din lemn simplu.
  • Stergerea prafului la fiecare 2 zile.
  • Utilizarea aspiratoarelor cu filtru.
  • Renuntarea la decoratiunile care retin praful precum animale de plus, cosuri cu flori uscate s.a..

Pentru limitarea contactului cu polenurile:
  • In perioada inflorii plantelor, limitati pe cat posibil plimbarile in parcuri, livezi sau paduri.In perioada mai-iunie, evitati plimbarile in cursul diminetii si seara, pe timp uscat si cald cand concentratia de polen e foarte ridicata. In timpul plimbarilor, purtati ochelari de soare pentru limitarea cantitatii alergenului care vine in contact cu ochii.
  • Spalarea frecventa a fetei si parului.
  • Evitarea consumului de miere, faguri si ceaiuri din flori.

Pentru limitarea contactului cu mucegaiuri se recomanda:
  • Utilizarea dezumidificatoarelor.
  • Instalarea unui sistem suplimentar de ventilare a baii.
  • Inlocuirea tapetului cu var si vopsea anti-mucegai cu Teflon (Savana vopsea®).
  • Pastrarea unui mediu uscat in jurul plantelor de apartament.
  • Evitarea lucrarilorm si joaca in gradina primavara si toamna.
  • Iarba si frunzele cazute sunt sursa de mucegai in aer.

Evitarea contactului cu alimalele cu blana/pasari prin:
  • Indepartarea animalelor din casa sau macar din dormitor. Alergenii proveniti de la pisica pot persista in casa timp de 6 luni.
  • Curatenie umeda minutioasa. In cazul pastrarii animalului, recomand spalarea frecventa a acestuia si perierea regulata.
  • Nu achizitionati haine din blanuri naturale.

Tratamentul medicamentos se stabileste in functie de severitatea simptomelor, durata acestora si gradul in care acestea afecteaza calitatea vietii pacientului. De obicei, se apeleaza la:
  • preparate topice pe baza de cortizon (Biorinil spray nazal®, Nasonex spray nazal®);
  • sprayuri nazale cu antihistaminice (Allergodil spray®);
  • lavaj nazal cu apa de mare (spray nazal hipertonic Marimer®);
  • decongestionante nazale (Vibrocil picaturi/spray nazal®);
In cazurile severe se indica preparate cu administrare orala.


SFATURI PENTRU MAME SI VIITOARE MAMICI

Daca vrei sa previi dezvoltarea alergiilor la copil, tine seama de urmatoarele indicatii:
  • Adopta o dieta echilibrata pe timpul sarcinii si, in cazul alergiilor alimentare, evita alimentele incriminate!
  • Evita noxele profesionale (fum, gaze si vapori toxici, radiatii calorice sau ionizante) chiar din prima luna de graviditate!
  • Evita automedicatia! 
  • Nu fuma pe timpul sarcinii! Fumatul pasiv sau activ sensibilizeaza caile respiratorii ale copilului si predispune la infectii frecvente.
  • Daca este posibil, alapteaza copilul minim 4-6 luni! Laptele de vaca poate fi introdus in alimentatia copilului doar dupa varsta de 1 an.
Ultima actualizare:17.12.2014



Mai mult ...